Citeam zilele tecute pe The PHP Benchmark un articol  care compară diversele metode prin care se poate parcurge un vector asociativ. În mod normal, un foreach simplu care ne-ar funriza cheia şi valoarea aflată la cel index ar fi de ajuns la fel şi soluţia unui for cu indice de la zero la numarul maxim de elemente, în cazul în care cheile vectorului ar fi numere întregi. Cu toate acestea însă, în cazul unui volum mare de date utilizarea unui foreach, uşoară şi comodă, poate duce la un timp de execuţie foarte mare

 
reset($aHash);
foreach($aHash as $key => $val)
{
    $aHash[$key] .= "a";
}

Exemplul de mai sus, are timp de executie 409 µs pe un vector de 100 de elemente.

 
$key = array_keys($aHash);
$size = sizeOf($key);
for ($i=0; $i<$size; $i++)
{
    $aHash[$key[$i]] .= "a";
}

Deşi cel de-al 2-lea exemplu presupune mai multe opreaţii decât primul, timpul de execuţie în conditiile în care furnizăm acelaşi vector de 100 de elemente este de 38 µs ... de 10 ori mai putin.

Vom începe scrierea unei serii de articole menite să promoveze diverse practici de programare sau utilizare corectă a limbajului PHP, MySQL, Javascript sau a framework-ului de la Zend. Ne vom adresa prin acestea în special începătorilor şi vom încerca să arătăm consecintele unei folosiri incorecte a diverselor facilităţi oferite de limbajele de mai sus.